joi, 29 aprilie 2010

This is your life

joi, 29 aprilie 2010


And you open the door and you step inside
We're inside our hearts
Now imagine your pain as a white ball of healing light
That's right, your pain
The pain itself is a white ball of healing light
I don't think so

This is your life, good to the last drop
Doesn't get any better than this
This is your life and it's ending one minute at a time

This isn't a seminar, this isn't a weekend retreat
Where you are now
You can't even imagine what the bottom will be like
Only after disaster can we be resurrected
It's only after you've lost everything 
that you're free to do anything
Nothing is static, everything is appaling, 
everything is falling apart.

This is your life, this is your life, this is your life,
Doesn't get any better than this
This is your life, this is your life, this is your life,
And it's ending one-minute at a time

You are not a beautiful and unique snowflake
You are the same decaying organic matter as everything else
We are all part of the same compost heap
We are the all singing, all dancing, crap of the world

You are not your bank account
You are not the clothes you wear
You are not the contents of your wallet
You are not your bowel cancer
You are not your grande latte
You are not the car you drive
You are not your fucking khaki's

You have to give up, you have to give up
You have to realize that someday you will die
Until you know that, you are useless

I say let me never be complete
I say may I never be content
I say deliver me from Swedish furniture
I say deliver me from clever arts
I say deliver me from clear skin and perfect teeth
I say you have to give up
I say evolve, and let the chips fall where they may

This is your life, this is your life, this is your life, 
Doesn't get any better than this
This is your life, this is your life, this is your life, 
And it's ending one-minute at a time

You have to give up, you have to give up
I want you to hit me as hard as you can
I want you to hit me as hard as you can

Welcome to Fight Club
If this is your first night, you have to fight
 
Versuri: http://artists.letssingit.com/

luni, 26 aprilie 2010

The Stepford Wives

luni, 26 aprilie 2010
"Well, it is probably the most important book any of us will ever read.
Yes, it is provocative, but it is also inspiring:
The Heritage Hills Special Edition Golden Deluxe
Treasury of Christmas Keepsakes and Collectibles!"
Claire Wellington

Stepford Wives este un remake al filmului omonim din 1975, in regia lui Frank Oz, din distributia caruia fac parte nume mari, precum Nicole Kidman, Matthew Broderick si Glenn Close. Originalul, din anii ’70, a avut un mare impact cultural si s-a bucurat de trei continuari. Remake-ul nu s-a ridicat la nivelul primului film, fiind criticat pentru inconsecventa si pentru faptul ca din satiric a dat in ridicol.

Filmul ridica problema rolurilor de gen traditionale intr-o perioada in care femeile au reusit sa depaseasca acest statut si sa isi obtina autonomia profesionala. Cariera este cel mai important lucru din viata lui Joanna (Nicole Kidman), o femeie de succes, puternica si independenta, care produce reality show-uri pentru o televiziune din Manhattan. In urma unui incident in care unul dintre participantii la emisiune trage cateva focuri de arma intr-o sala, ea este concediata si face o cadere nervoasa.

Ca sa scape de viata stresanta din New York, ea, sotul ei si cei doi copii se muta in orasul idilic si linistit, Stepford, care pare scos din America anilor ‘50. Aici, toata lumea este fericita. Nevestele sunt femeile ideale, gospodinele perfecte, mamele iubitoare si iubitele desavarsite, satisfacute si satisfacatoare din punct de vedere sexual. A, si toate sunt blonde, imbracate in rochii colorate si inflorate si arata demential. Avem, astfel, femeia limitata, care nu isi atinge maximum de potential, femeia – obiect, femeia – papusa, femeia in rol de robot, care coace prajituri toata ziua. Descoperim mai tarziu ca ea are si o telecomanda, cu care poate fi controlata prin comenzi ca forward, rewind, stop. Poate fi chiar bancomat care scuipa bani daca sotul ei are nevoie de asta.

Cine sunt cei mai fericiti in toata povestea asta? Barbatii, carora le sunt satisfacute toate dorintele si toate nevoile. Cu ajutorul unor cipuri, ei isi transforma sotiile in masinarii ascultatoare. Frustrati pentru ca au pierdut puterea de decizie pe care o aveau in mod traditional asupra femeilor, recurg la singura metoda care ii mai poate ajuta sa detina controlul, ingineria genetica. Sotiile nu erau clonate ca roboti, ca in filmul original, ci deveneau ele insele roboti.


Nicole Kidman in The Stepford Wives (2004)

Singurii care resping acest mod de viata stereotipic sunt Joanna si cei doi prieteni ai ei, Bobbie, scriitoarea feminista (Bette Midler) si gay-ul Roger (Bart). In scurt timp insa, ultimii doi sunt si ei transformati in roboti zambitori care satisfac asteptarile si constrangerile sociale din micul oras.

Desi incearca sa se integreze de fatada, Joanna ramane singura impotriva tuturor. Sotul ei, Walter (Broderick), vrea sa o transforme si pe ea intr-o nevasta perfecta. Aflam putin mai tarziu ca se razgandeste in ultimul moment. Impreuna pun la cale sa le elibereze pe toate femeile de tirania cipurilor.

Pana aici, filmul are cateva momente amuzante, este dragut si iti starneste curiozitatea. De acum incolo se distanteaza de povestea originala (in care Joanna ramanea robot) si se transforma intr-o harababura siropoasa, cu iz de razbunare. Femeile isi revin si - derutate, dar revoltate - cer socoteala sotilor lor. Inainte de Stepford, ele aveau o cariera, erau renumite in domeniul lor si castgau mai mult decat barbatii. Aflam ca, de fapt, conspiratia care le transforma in roboti nu era pusa la cale de barbati, ci de Claire Wellington (Glenn Close), un fel de sefa a comunitatii. Ea era singura care nu era robot, ci il transformase pe sotul ei intr-unul, dupa ce il omorase, din dorinta de a face lumea mai frumoasa. Joanna ii reteaza capul robotului, iar Claire moare electrocutata, cu capul in brate.

Femeile se razbuna si are loc o schimbare de roluri, sau, mai bine spus, un trasfer de roluri. Ideea de schimbare este foarte vaga. Ea nu duce la evolutie, ci pur si simplu la inlocuirea unei stari de fapt (continuitate) cu o alta (alta continuitate). Barbatii sunt acum cei transformati in roboti, soti ideali, care merg la cumparaturi pentru nevestele lor. Fiecare vrea partenerul ideal, care sa ii indeplineasca toate dorintele. Niciun gen nu este mai bun decat celalalt. Doar Joanna si Walter par sa isi dea seama ca imperfectiunile sunt la fel de importante ca si calitatile la cel pe care il iubesti.

Sunt tratete, destul de vag, relatiile intre homosexuali, ca stereotip cultural. Prietenul conservator al lui Roger nu este nici el multumit de iubitul lui. Ii rapeste sinele si valorile si i le inlocuieste cu altele. Il transforma dintr-un obsedat de Versace intr-un republican infocat, care candideaza pentru Senat.


In ultimele cinci minute, filmul pierde orice urma de sens. Nu este un film prost, are cateva scene si replici geniale, doar ca nu cred ca isi atinge tinta (daca a avut vreuna). Cand a aparut Stepford wives din 1975, feministele au fost revoltate pentru ca femeia era privita ca un obiect. Producatorii s-au aparat, spunand ca, de fapt, barbatii sunt cei care sunt aratati ca niste monstrii. Femeia - robot de atunci era o satira reusita la adresa rolurilor traditionale de gen. Acum, in centrul atentiei nu mai sunt femeile sau barbatii, ci ideea de robot.


Sursa: recenzie obligat-fortata
Jimmy

joi, 8 aprilie 2010

Istoria publicitatii: epoca premoderna

joi, 8 aprilie 2010
Publicitate s-a facut de cand lumea. Putem spune chiar ca sarpele din gradina raiului a fost primul brand manager. Oriunde si oricand a existat un produs de vanzare, s-a simtit nevoia de a-l face cunoscut musteriilor. Inca de prin anul 3000 i.e.n, in Babilon se foloseau tablite de lut pentru a face reclama unor bunuri si servicii. Vechii egipteni utilizau papirusurile pentru a anunta recompensele promise pentru returnarea sclavilor fugiti. Grecii au adaugat muzica artei publicitatii. Pe strazile oraselor grecesti puteai intalni strigatori, insotiti de muzicanti, care anuntau sosirea corabiilor cu vin sau alte produse. Si cum dupa o carafa de vin merge o vizita la bordel, in ruinele orasului Pompei s-a descoperit o tablita care promova un astfel de asezamant bahic.

Strigatorii erau folositi si in Evul Mediu si, pentru ca populatia nu stia sa citeasca, magazinele erau dotate cu imagini care sa sugereze produsele comercializate: un costum pentru croitorie, o potcoava pentru fierarie etc. Publicitatea a facut un pas inainte odata cu inventarea tiparului pe la mijlocul secolului XV. Se foloseau afise si fluturasi in scopuri publicitare, iar in 1472 o bucata de hartie distribuita manual anunta vanzarea unei carti de rugaciuni.

In Anglia secolului XVII, apar primele reclame in ziare. Acestea promovau, in principal, carti si medicamente. Predecesorul agentiilor de publicitate moderne este considerat magazinul lui Volney B. Palmer din Philadelphia, SUA (1840). Acest magazin era specializat in achizitionarea de spatii de publicitate in diverse ziare, spatii care erau vandute apoi celor interesati sa-si promoveze produsele.

O industrie a publicitatii incepe sa se dezvolte de pe la mijlocul secolului XIX, odata cu progresele tehnologice ale revolutiei industriale care au permis o inflatie de bunuri si servicii, precum si largirea pietelor.

Dar despre asta in episodul urmator.

Surse: Wikipedia, www.abm.ro, www.epublicitate.net
Dan Petre, Introducere in publicitate, Ed. Comunicare.ro, 2004
Mark Tungate, AdLand. A global history of advertising.

Foto: Flyer din Japonia care promoveaza un medicament traditional numit Kinseitan (1806)
Sursa: Wikipedia

Cristi