Sarea-n bucate

Mancarea fara sare are gust de plastic. E ca si cum ai mesteca un soldatel d-ala verde din Toy Story dimineata, la pranz si seara. Apoi restul plutonului, tancurile si avioanele, iar pentru desert vreo 45 g de guma de sters.

Desi mi-e prea lene sa scriu despre angoasele mele de fiecare zi, merita, poate, sa va amuz cu povestea unui regim in care consumul de sare mi-era interzis, iar cantitatea de zahar trebuia sa tinda la multimea vida (multimea vida este multimea dinozaurilor vii). Stimabili cititori, va ofer spre citire o pseudoepopee despre patologia verzei si psihologia branzei.

*

In primele doua zile aveam mereu impresia ca imi vor ceda rinichii. Ma amenintase doctorul ca asta se va intampla daca mananc sare. Mergeam la toaleta mai des decat o femeie insarcinata ca sa elimin tona de apa pe care o bausem  odata cu jumatatea de tona de medicamente. Pendulam intre baie si calculator in asteptarea primelor semne ale sfarsitului rinichilor mei si ma intrebam vag daca o sa gasesc unul nou care sa ii inlocuiasca pe astia condamnati. Mi-am dat seama apoi ca nu ar capitula ei asa usor. In House se lasa mereu cu durere si sange in cazuri d-astea. M-am linistit

soldatelul verde

A fost pentru prima data cand Google si Carrefour m-au dezamagit. In cautarea regimului perfect, primul mi-a dat informatii care se bateau cap in cap cu naturaletea unor electroni. Daca primele doua site-uri sustineau cu tarie ca un anumit aliment - varza de exemplu, este recomandat in boala X-ulescu, alte trei afirmau cu aceeasi indarjire ca varza va agrava starea oricarui pacient suficient de nestiutor cat sa o incerce. 

Am abandonat cautarile si am hotarat ca pot manca orice, atata timp cat pe ambalaj nu apare sarea ca ingredient. De la croasante la mustar, cu trecere prin mezeluri, cascaval, eugenii, bulion, cereale, toate contineau sare. Eram sigura ca voi muri de foame sau voi face o reactie alergica la branza. Am reusit sa gasesc doua tipuri de cereale, cred ca produse Carrefour, care nu aveau de nici unele. Primul imi dadea senzatia ca mananc bucati de cauciuc cu lapte. Al doilea era chiar ok.

Ce am mancat:

- legume si fructe

- carne de pui

- lactate nesarate, mai ales branza

- paine fara sare

- mancarea pe care mi-o gatea bunica

- paste

- branza

- Milka Diet; celelalalte dulciuri fara zahar erau mai scumpe.

- branza

- branza

Inlocuiam sarea cu orice chestie care mirosea bine, era frumos colorata si pe care o gaseam in borcanele din dulap - cimbru, foi de dafin, oregano, piper - mai ales piper. Am pus atat de mult intr-o farfurie cu supa incat dupa fiecare inghititura tuseam si luam o gura de apa. Am continuat sa mananc din ea dintr-un exces masochist de zel, injurandu-ma pentru intelepciune. Parca insusi subconstientul ma tachina: "Ai vrut piper? Na piper. Daca nu, vezi ca mai e niste branza in frigider".

Jimmy