Sambata am fost din greseala la teatru. M-a invitat o prietena la Festivalul National AMA-torissima care s-a desfasurat intre 13 - 16 nov la Centrul Cultural al Ministerului de Interne. Tot din greseala am vazut exact piesele care au ocupat - ulterior - primele doua pozitii pe podium. Frumoasa călătorie a ursilor panda povestita de un saxsofonist care avea o iubita la Frankfurt, adaptare dupa Matei Visniec a Teatrului Studentesc Ludic din Iasi a castigat trofeul AMA, iar piesa Crize a trupei bucurestene Arca lui Noe a luat premiul intai. (Se pare ca trofeul e mai smecher decat premiul intai.)
Cele doua piese au inceput in mod asemanator, astfel incat in primul minut din calatoria ursilor panda am avut un puternic sentiment de deja-vu. Doi tineri, o fata si un baiat, se trezesc in acelasi pat si nu au idee cine este cel de alaturi sau cum a ajuns vreunul din ei acolo. Mai tarziu, povestile se diferentiaza si fiecare din ele capata individualitate si un stil propriu.
"Crize", piesa scrisa de Mihai Ignat, reprezinta o inlantuire amuzanta de episoade, fara o legatura aparenta. Tinerii din prima scena sunt de fapt casatoriti si se cearta, se tachineaza sau se confeseaza in fata publicului. Mi-au placut in special momentul cand cei doi sunt la un concert la Ateneu si li se pot auzi gandurile, singura lor dorinta fiind ca acesta sa se termine mai repde si scena in care tanara imparte floricele spectatorilor si povesteste cum l-a cunoscut pe baiat. Merita mentionata si partea in care actorii se alearga in jurul salii, ea – cu un cutit in mana, el – aruncand cu papucii dupa ea. Desi la inceput pare o piesa plictisitoare si fara continuitate, incet-incet actiunea se incheaga si spectatorul isi da seama ca in fata lui este prezentata viata unui cuplu, cu rutina, certurile si limitarile ei. Punctul culminant este atins in ultima scena, cand, dupa o cearta cu reprosuri, injuraturi, bataie si lacrimi, cei doi soti se strang in brate si se impaca.
"Frumoasa călătorie a ursilor panda..." este o poveste de dragoste prezentata pe parcursul a zece nopti, un amestec de dans, umbre si muzica. Coregrafia este bine realizata si nu plictiseste, iar sfarsitul face o trimitere vaga la trecerea intr-o alta lume, la moarte si la ursi panda. Fata ii promite tanarului ca il va vizita in viata viitoare la gradina zoologica, cand el va fi un urs panda.
Ambele reprezentatii au fost reusite, dar "Crize" mi-a placut mai mult. Poate pentru ca a fost prima pe care am vazut-o, poate pentru ca a surprins mai bine cotidianul sau pentru ca din piesa lui Visniec au lipsit unele scene, lasand o impresie de ambiguitate, de grabire a evenimentelor.
Nu pot sa comentez organizarea sau decizia juriului deoarece din 4 zile de festival, am vazut doar doua ore de spectacol, insa alegerea prezentatorilor mi s-a parut neinspirata. Cantaretul a vorbit prea mult si a devenit patetic incercand sa fie amuzant, iar blonda, fata unui regizor, a fost o prezenta stearsa, nepotrivita cu rolul pe care l-a avut de indeplinit.
Per total, cei de la InDArt au dat unor trupe de amatori sansa sa isi dovedeasca talentul, iar eu am petrecut o seara in care am reusit sa scap de senzatia de pierdere a timpului.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu