vineri, 18 decembrie 2009

Inchisoarea in care a stat Ceausescu

vineri, 18 decembrie 2009

Privesc din Doftana

Pe vremea cand Partidul Comunist se afla inca in ilegalitate, Nicolae Ceausescu, pe atunci tanar proletar, a fost arestat de mai multe ori (vreo' sase) si considerat „agitator comunist periculos” si „distribuitor activ de material de propaganda comunista si antifascista”. In 1936 este inchis la penitenciarul Doftana pentru doi ani.

Doftana fusese construita in 1895, in timpul lui Carol I, in localitatea Telega din Prahova. A fost facuta dupa model belgian, cu mai multe aripi, fiecare avand o curte interioara.  Avea o camera de tortura si ateliere de tamplarie si fierarie. O legenda povesteste ca fiica unui mosier, Paraschiva, a fost violata de cativa ocnasi care sapau la minerele de sare din zona. Ea il roaga pe rege sa ridice o inchisoare si plateste o parte cu banii ei.

De-a lungul existentei sale, inchisoarea a gazduit si alti oameni politici cunoscuti, pe langa Ceausescu:
Dupa 1960 a devenit Muzeul Eroilor Doftanei, loc de cinstire a comunismului, unde Intaiul dintre Cizmari a suferit sub asuprirea jugului capitalist. Cel mai des aici se investeau pionierii si veneau elevii si oamenii muncii, cu ocazia unor vizite organizate.
Odata cu revenirea democratiei, inchisoarea Doftana a fost lasata in paragina. A trecut din subordinea Ministerului Culturii in cea a Primariei din Telega.
"Bugetul comunei este de 1,5 miliarde de lei, bani care nu ne ajung nici pentru salarii. Daca nu am primi bani de la Consiliul Judetean, am da faliment ca institutie. Nu putem face nimic pentru ca nu avem fonduri. Nici investitori nu putem gasi atit timp cit nici macar o caramida nu poate fi miscata un centimetru pentru ca este monument istoric", spune Ion Buga, primarul comunei, intr-un articol din Evenimentul Zilei.

De atunci, oamenii au furat tot ce se putea cara: gratiile de la geamuri, paturile, lanturile, instrumentele din camera de tortura. Lemnul a fost luat de localnicii saraci si pus pe foc, iar putinii vizitatori si-au scrijelit numele pe peretii celulelor. Zidurile din piatra de munte sunt singurele care inca rezista dupa mai mult de 100 de ani si vreo sase cutremure puternice. Azi, cladirea nu se poate vizita oficial deoarece exista riscul ca zidurile sa se prabuseasca, dar se inchiriaza pentru jocuri de paintball, cu preturi intre 800 si 1500 RON.

Am renuntat demult sa plang situatia monumentelor istorice din Romania. Nu ma frapeaza nici ca se joaca paintball intr-o inchisoare veche de un secol. Ma intreb insa cine raspunde daca vreunul din tinerii aia veniti sa se distreze moare prins sub ceva daramaturi si ce fac organizatorii ca sa evite asta.


Versurile melodiei de mai sus, scrise de Teodor Rudenko, apropiat al lui Gheorghiu Dej si ambasador in China comunista:
Privesc din Doftana prin gratii de fier
Departe, în zare, un petic de cer.
E cerul sub care inchisă şi ea
Se mistuie-n chinuri tovaraşa mea.

Puternici şi tineri şi plini de avînt,
Cerut-am noi muncă şi-un loc pe pămînt,
Dar nu ne lăsară ciocoii pe noi
Şi-n lupta cea grea am căzut amîndoi.

Acum stau în fiare bătut şi flămînd,
Ea zace bolnavă abia răsuflînd.
Călăii ne-omoară în ghearele lor,
Să nu ne întoarcem ‘napoi la popor.

Azi spargeţi-mi zidul şi lanţul sfăr’maţi,
Să zbor ca un şoim peste ‘nalţii Carpaţi.
Să strîng înc-o dată tovaraşa mea
Şi iar să m-arunc în lupta cea grea!

















Sursa, poze1 si poza2

Jimmy

marți, 8 decembrie 2009

Hitler suparat pe prostanac

marți, 8 decembrie 2009

vineri, 4 decembrie 2009

De ce nu pot sa-l votez pe Geoana

vineri, 4 decembrie 2009
Cam cat de prost trebuie sa fii sa mergi, cu o seara inainte de marea confruntare, intr-o vizita la Sorin Ovidiu Vantu, fie ea impregnata de cele mai bune si curate intentii, cand mentalul colectiv e intesat de alaturarea dintre tine si diversi moguli cu interese frauduloase? E? Sunt sigur ca daca Geoana ar fi mintit si ar fi spus ca nu s-a intalnit cu SOV in seara precedenta, Basescu ar fi scos din servieta niscaiva poze, infatisandu-l pe Vantu in papuci de casa si halat de baie, iesit la portita in intampinarea lui Geoana. Si acesta din urma ar fi intrebat: "Da' de unde aveti, domnule Basescu, aceste poze?". "Eu le-am facut, domnule Geoana, cu telefonul lu' tiganca aia imputita. Eram in trecere."

Pentru acest gest de o stupiditate nemarginita, Geoana nu merita votat.

Cristi

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Anunt pe bestjobs:

sâmbătă, 28 noiembrie 2009
ANGAJAM EDITOR VIDEO - CU MAI MULTA EXPERIENTA

Descrierea postului:
- fan Ion Iliescu sau Marian Vanghelie
- miner sau fiu de miner luptator activ la mineriada (se accepta si fost miner sau miner provenind dintr-o familie cu cel putin un membru miner prezent la mineriade)
- experienta minim 5 ani de zile
- limbi straine obligatorii Rusa (citit, tradus)

Cerinte:
- cunostinte avansate de Adobe After Effects si alte programe de editare video
- capabil sa lucreze impreuna in echipa
- portofoliu de trucaje este un plus
- rezistenta la stres si capabil de compromisuri

Realizarea de materiale video artistico-propagandistice de o calitate mai buna care sa nu contina erorile descoperite in filmulul urmator:
http://www.youtube.com/watch?v=lxrRVtgaO7I

Oferta (bonusuri, beneficii):
- posibilitate de avansare in cadrul televiziunilor Realitatea si Antena3
- parte dintr-o echipa elitista de formatori de opinie impreuna cu Mircea Badea si Victor Ciutacu
- abonament la spa incluzand masaj de relaxare si 4 sedinte de spalare pe creier saptamanale

Pentru detalii suplimentare poti trimite email la locuri-de-munca@mirceageoana.ro

Sursa: http://www.bestjobs.ro/locuri-de-munca-angajam-editor-video-cu-mai-multa-experienta/39117/5

vineri, 27 noiembrie 2009

Poor polar bears

vineri, 27 noiembrie 2009

miercuri, 25 noiembrie 2009

Ciocarlia

miercuri, 25 noiembrie 2009

luni, 23 noiembrie 2009

De ce Crin rulează

luni, 23 noiembrie 2009
Ora 21. Se anunţă rezultatele exit poll-urilor. Candidaţii îşi aşteaptă rândul să vorbească naţiunii. Băsescu e primul, urmează Geoană şi, în final, Antonescu. Băsescu începe să vorbească despre referendum, prezenţa la vot, parlamentul e rău, poporul a decis, mulţumiri alegătorilor etc. Şi vorbea şi vorbea şi tot vorbea. La PNL, veselie mare, glume, voie bună. Şi Băsescu tot vorbea şi tot vorbea. La un moment dat, parcă îl aud pe Crin că gândeşte: ''Ia mai dă-i în freza mea. Mă duc să fumez o ţigară''. Şi, jur pe contu' meu de hi5!, că virgulă camerele îl arată pe Antonescu strecurându-se într-o încăpere alăturată şi aprinzându-şi o ţigară, după cum se vede în imaginile de mai jos ( pe care, sper, pot să le preiau liniştit de pe Videonews.ro). Aseară, în direct, nu s-a auzit ce vorbeau PNLliştii între ei, că vorbea Băsescu. Şi Băsescu a fost simpatic. Îşi aranja cravata şi cânta marinăreşte.





În rest, s-a practicat turismul electoral intensiv. O doamnă venise de la Galaţi să voteze la o secţie specială din Voluntari pentru că ''aşa ne-a zis. să venim să votăm aicea''. De altfel, comuna Voluntari, viitor sector 7 al Bucureştiului, a cunoscut o invazie inopinată de turişti care, profitând de vremea frumoasă, au dorit să viziteze pădurea Andronache, dar şi complexul comercial Dragonul Roşu, unde au putut admira ultimele articole de sezon. ( În sensul că te ţin numai un sezon ).

Cristi

Locul unde lifturile nu opresc niciodata

"Opreste si la 8", striga o asistenta prin usa liftului apoi bate de doua ori cu palma in metalul cenusiu. Bufnitura rasuna puternic pe holul aproape gol. Liftul ajunge abia dupa cateva minute, iar femeia se urca.

Din cele opt lifturi ale spitalului X, doar trei functioneaza, dar nici acelea nu vin cand sunt chemate. La parter, langa ele, se afla o placuta care anunta daca ascensorul opreste la etajele pare sau impare. Astazi insa, femeia bondoaca, in halat alb, care conduce unul din ele - sta inauntru pe un scaun si apasa pe butoane - s-a hotarat sa faca o concesie. Opreste la orice etaj ai nevoie daca apuci sa te urci... sau daca strigi prin usa dupa ea.

Doi batrani se plimba de la un ascensor la altul si apasa pe toate butoanele: sageata sus, sageata jos, butonul cel mare din mijloc. Mosneagul  se apropie de o tanara si, in timp ce paseste, tacanitul facut de bastonul lui aminteste de sunetul ritmic al unei pendule. 
"Stiti cumva unde sunt scarile, domnita?", o intreaba
"Uitati acolo, dupa usa aia", raspunde ea si arata cu degetul una din usile de pe culoar.
"Tati, tu nu poti sa cobori atata pe scari. Stam aci, ca tre sa vie, manca-l-ar lupii sa-l manance", intervine batrana si isi aranjeaza mai bine basmaua pe cap.
Dupa aproape 20 de minute, un lift opreste si la etajul 8, iar cei doi se grabesc sa urce.

O asistenta si-un brancardier isi fac aparitia pe hol, impingand o targa catre unul dintre lifturi. Targa este acoperita cu un cearceaf alb sub care se ghiceste conturul unui trup. De sub cearceaf se vad doua talpi. Cel mort nu trebuie sa astepte. Pentru el liftul vine repede.

***
In spitalul Y, rezultatele analizelor pacientilor au mari sanse sa fie proaste chiar daca ei nu au nimic Pacientii sunt mintiti pentru ca dupa ce iau medicamentele recomandate de doctor, sa revina pentru noi analize si sa vada daca starea lor s-a imbunatatit. Cu alte cuvinte, oamenii dau bani in doua randuri medicului si celui care le ia sange, desi erau sanatosi de prima data. Tot aici, daca nu primesc bani de la bolnavi, asistentelor le scapa din vedere sa schimbe perfuzia goala a acestora cu una noua.

***
La spitalul Z, un nou-nascut a fost uitat intr-un aparat de fototerapie*. Razele ultraviolete emise de el i-au provocat bebelusului arsuri pe 20% din suprafata corpului.


Cele trei povesti mai sus relatate sunt copiate din realitatea inconjuratoare. Nu conteaza numele spitalelor. Ele se pot petrece oriunde.

*Fototerapie = utilizarea radiatiilor (ultraviolete, infrarosii sau laser) provenite de la o sursa de lumina naturala sau artificiala pentru tratarea unor boli.
Sursa definitie si mai multe informatii, aici.

Jimmy

luni, 16 noiembrie 2009

Din arhiva: Muzeul de la sosea

luni, 16 noiembrie 2009
Constructia in stil neo-romanesc de pe Soseaua Kiseleff a fost initial sediu al Muzeului de Etnografie,  de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, iar in perioada comunista a purtat numele de Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român. Din 1990 gazduieste Muzeul Taranului Roman(MTR).
Directorul de atunci, Horia Bernea a reusit sa imbine traditia cu modernitatea, viziunea sa originala aducand muzeului - pe langa vizitatori - premiul "European Museum of the Year" in 1996.

Bineinteles ca la MTR gasesti costume traditionale din diferite zone ale tarii, oale, linguri, obiecte de decor, icoane, oua incondeiate. Ceea ce le fereste sa devina plictisitoare este modul in care sunt oferite publicului. Intr-o sala exista o pasarela rotunda pe care, in timp ce urci, poti vedea elementele de baza ale hranei taranului insotite de obiceiurile specifice pentru fiecare.
In fiecare incapere este injghebat un colt de studiu unde ai ocazia sa citesti despre credintele si traditiile taranilor, amuzante prin simplitatea lor.


Plimbandu-te prin muzeu, poate sa ti se para ca te-ai intors in camara plina a mamei din copilaria ta, cu borcane cu gem si provizii. Pe pereti sunt lipite retete de mamaliguta sau de placinte. Ramai uimit cand in fata ta apare o casa taraneasca cu cerdac, odaie mobilata, bucatarie si magazie; afli ca nu este o reproducere, ci casa unui mester, Antonie Mogos, adusa din comuna Ceauru (jud. Gorj). Mai mergi putin si te trezesti in sala de clasa din scoala generala, cu banci in care te poti aseza si ale caror scaune se ridica. La un moment dat ajungi in fata unei usi darapanate pe care scrie: "Dincolo de usa incepe timpul. Indrazniti!" Tragi de cui, deschizi usa si intri intr-o camera colorata si friguroasa pe peretii careia sunt inscrise diferite momente din istorie si o harta a timpului. Curios, vrei sa mergi mai departe. Pe urmatoarea usa scrie: "Aici se termina timpul"; dincolo de ea este o baie de serviciu. Parasesti camera secreta si pui cuiul la loc.

Cladirea muzeului gazduieste de asemenea Clubul Taranului si o filiala a librariei Carturesti si tot aici se organizeaza diferite targuri, activitati pentru cei mici sau concerte.



Sursa poza: Wikipedia

Jimmy

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

La multi ani, noua!

sâmbătă, 14 noiembrie 2009
Astazi, blogul Allandalla implineste un an de existenta mediocra. Pentru a sarbatori acest eveniment epocal si pentru ca ne e lene sa scriem ceva nou, va oferim din arhiva blogului cateva dintre primele articole:

Sociologia metroului

Exista cateva reguli atunci cand mergi cu metroul in Bucuresti. Si cateva sfaturi pe care e bine sa le urmezi:

1. Grabeste-te! Nimeni nu are timp de amabilitati, din pacate. Cand se deschid usile si vrei sa cobori, sari ca ars de pe scaun si indreapta-te catre usa; altfel, risti sa fii blocat de puhoiul de lume care urca.

2. Cand este posibil, intotdeauna, dar intotdeuna! asaza-te la un scaun distanta de ceilalti. Altfel, oamenii se vor uita urat la tine. ''Ia uite-l si p-asta! Din atatea locuri libere, s-a asezat sa ma ingramadeasca pe mine! ''. Cand, dintr-un sir de cinci scaune, cele de la capat sunt ocupate, asaza-te pe cel din mijloc. Asta e algoritmul ocuparii locurilor, sedimentat dupa decenii de calatorii cu metrourile vechi cu scaune rosii. Cele noi au scaune albastre, asezate in serii de cate sase, insa regula tot se aplica.

3. Cand trebuie sa urci scarile, in special la Unirii sau Victoriei, inarmeaza-te cu rabdare, caci o sa dureze ceva. Cum a zis un coleg din provincie: '' Inainte sa vin in Bucuresti, n-am mai stat in viata mea la coada ca sa urc niste scari! ''.

Totusi, parca n-am ajuns asa de rau ca japonezii.



Cristi

miercuri, 11 noiembrie 2009

Basescu vs. Badea, Gadea si Stan

miercuri, 11 noiembrie 2009




Indiferent de optiunea politica, trebuie sa recunoastem ca Basescu e tare.

luni, 9 noiembrie 2009

Cainele rapit de extraterestrii

luni, 9 noiembrie 2009
Te uiti pierdut si prostit la imaginea anosta pe care o ai pe desktop. Aproape ca nu o intelegi. Intinzi lenes una din maini ca sa apuci o bucata din ciocolata uitata langa tastatura. Cu cealalta mana dai dublu click pe Explorer (sau pe Mozilla, daca asa te recunosti mai usor). Iti aduci aminte ca ai mai facut asta acum 14 secunde si il inchizi din nou. Nu vrei sa te ridici. Nu vrei sa te misti. Nu vrei nici macar sa gandesti. Ai impresia ca momentul asta se va prelungi nedefinit, iar tu te vei dizolva intr-o eterna plictiseala.

Pentru aceste momente mirifice, va recomand cateva jocuri care au sansa sa va scoata macar pentru cinci minute din starea de adanca introspectie in care va aflati.

Samorost 2
Un joc online de tipul "point and click" in care trebuie sa ghidezi un gnom cu nasul mare sa isi salveze cainele rapit de niste viermi extraterestrii si sa intoarca in siguranta acasa. Esti pus in situatii amuzante pe care trebuie sa le dezlegi urmarind firul logic (sau dand click la nimereala pe ecran, atunci cand esti aproape de exasperare). Decorul si personajele sunt create intr-o maniera SF-suprarealista.
Lansat in 2006. Samorost 2 demo aici

Samorost 1
Predecesorul lui Samorost 2 este Samorost Intaiul, aparut in 2004. Acelasi erou cu gluga alba si pantofi maro, aceeasi grafica ciudata, doar ca de data asta trebuie salvata o planeta. Mai precis, planeta de bastina a lui Samorost care este amenintata de coliziunea cu un asteroid. 
Mai scurtul Samorost 1, online aici.

Machinarium (2009)

Mai multe bucati robot aruncate la fiare vechi trebuie reasamblate si ajutate sa se intoarca in oras ca sa se razbune pe tipii rai si sa isi salveze iubita. Daca robotul este nitel impiedicat si are mimica si gesturi asemanatoare omului, cu atat mai bine. Nu poate sa nu iti fie drag daca il vezi cum da din cap cu incapatanare cand il pui sa faca ceva care nu-i convine.
Robotul asta n-are nume, dar are ochi de broasca, nu vorbeste, comunica doar prin desene telepatice si poate fi lungit sau micsorat dupa preferinte. Ce mai, e jucaria perfecta e eroul perfect.
Primul nivel din Machinarium, aici
***
Toate cele trei jocuri au fost create de compania ceha Amanita Design. Dupa acelasi principiu, "point & click", a facut jocuri si pentru BBC sau Nike.

Enjoy!
Jimmy, urs cu sapca

luni, 2 noiembrie 2009

Experimente celebre în psihologia socială

luni, 2 noiembrie 2009
În anii '60, Stanley Milgram a realizat unul dintre cele mai cunoscute şi şocante totodată experimente din psihosociologie. Milgram a studiat fenomenul obedienţei, adică al supunerii faţă de autoritate. Subiecţilor li s-a cerut să aplice şocuri electrice unei persoane legate la un generator electric de fiecare dată când aceasta greşea asocierea unor cuvinte. Sarcina ''elevilor'' era să înveţe o listă de 40 de perechi de cuvinte ( cer - albastru, raţă - sălbatică etc.), iar apoi să o reproducă din memorie. Când greşeau, li se administra un şoc electric. Bineînţeles, persoana legată la generator, ''elevul'', era un complice al experimentatorului care fusese instruit cum să reacţioneze la fiecare nivel de intensitate al curentului electric ( să geamă, să urle de durere şi, la intensitatea cea mai ridicată, să nu mai aibă nici o reacţie ) şi, de asemenea, să dea răspunsuri greşite. Generatorul fiind trucat, elevului nu îi era administrat decât un şoc nepericulos, însă subiecţii naivi, cei care trebuiau să aplice pedeapsa, erau conştienţi că administrează şocuri foarte puternice, chiar mortale. Generatorul electric era prevăzut cu 30 de butoane pe care erau inscripţionate numărul de volţi - de la 15 la 450 - şi intensitatea asociată cu numărul de volţi - de la şoc slab la periculos. La prima eroare a elevului, subiecţii erau instruiţi să aplice un şoc de 15 volţi, la a doua greşeală 30 de volţi şi tot aşa până la şocurile letale de 450 de volţi. Când subiecţii naivi încercau să se opună ordinului experimentatorului, care se afla în aceeaşi cameră cu ei, acesta intervenea, cerându-le să continue. 25% au administrat şocuri de 450 de volţi, 65% şocuri puternice. Subiecţii treceau într-o stare agentică, ''se considerau doar agenţi ai unei voinţe care îi depăşeşte (întocmai ca mulţi ofiţeri nazişti care au executat ordinele lui Hitler)''1.
În versiunile ulterioare ale experimentului, Stanley Milgram a modificat unele dintre circumstanţe. De exemplu, când a mutat locul de desfăşurare al experimentului de la universitatea Yale într-o casă oarecare, supunerea faţă de ordinele experimentatorului a scăzul de la 65% la 48%. De asemenea, când experimentatorul nu se mai afla în aceeaşi cameră cu subiectul şi transmitea ordinele prin telefon, mai puţin de 25% dintre subiecţi aplicau şocuri electrice.

Un deceniu mai devreme, Solomon Asch realiza un experiment care arată că oamenii pot sfida uneori chiar şi evidenţa pentru a evita criticile celorlalţi. Subiecţilor li se cerea să evalueze lungimea a trei linii şi să spună care dintre aceste linii este egală cu segmentul de dreaptă etalon. Atunci când au fost testaţi individual, subiecţii nu au greşit decât de două ori. Însă, când în camera de evaluare au fost introduşi complicii experimentatorului iar aceştia dădeau răspunsuri greşite, 75% dintre subiecţii naivi s-au conformat cel puţin o dată părerii eronate a grupului.

Mai jos, un alt experiment celebru, cel al lui Philip Zimbardo, care studiază efectele asumării unui rol de prizonier sau de gardian într-o închisoare.





1 Chelcea, Septimiu et. al. Psihosociologie. Bucureşti: editura Economică, 2006, cap. VII, p. 140

Surse: Chelcea, Septimiu et. al. Psihosociologie. Bucureşti: editura Economică, 2006

Cristi

duminică, 25 octombrie 2009

Poze din Barcelona

duminică, 25 octombrie 2009

manifestatie pe La Rambla




Sagrada Familia




acvariul din Barcelona




Fontana Magica



spectacol de flamenco




acoperisul Casei Mila, proiectata de Gaudi



bicicleta...



Arcul de Triumf



taur meditativ



portul din Barcelona






Palau de la Musica Catalana




Flamenco si rechini


Spectacol de flamenco printre capete, Tablao Cordobes, Barcelona


Acvariul din Barcelona

vineri, 16 octombrie 2009

Barcelona. Oras.

vineri, 16 octombrie 2009
Oras din Spania ai carui locuitori se simt mai degraba catalani decat spanioli, Barcelona are o biserica la care se construieste de mai bine de 100 de ani - Sagrada Familia, atat de multe gelaterii incat nici cei care stau acolo nu le stiu pe toate si o artera pietonala de 1,2 km lungime - La Rambla, mereu plina de lume.

Oras cosmopolit, treaz din zori pana la rasarit, neobosit, cultural, comercial, aparut inaintea lui Hristos, novator, colorat si foarte, foarte aglomerat, in Barcelona se bea sangria, se exprima sentimente in stare bruta prin flamenco si se protesteaza impotriva uciderii taurilor la corida.

Oras ale carui origini nu le cunoaste nimeni exact, dar despre care se zice prin cartile cu legende ca a fost intemeiat de tatal lui Hannibal (ala din Cartagina, nu cel din filmul cu mieii) sau de catre Hercule, pe cand plecase in cautarea Lanii de Aur alaturi de Iason. Pe vremea cand era colonie romana, se numea Faventia Julia Augusta Pia Barcino. Pozitia strategica si usor de aparat de la Marea Mediterana, cat si resursele de care dispune au transformat Barcelona intr-un centru strategic important.

Oras impartit in trei zone turistice principale*:
  • Partea veche (Barri Gotic) este strabatuta de bulevardul La Rambla si cuprinde catedrala gotica, portul, Barceloneta si un labirint de strazi inguste si piete. Reprezinta unul dintre cele mai extinse centre medievale orasenesti din Europa. Barceloneta este un cartier cu numeroase restaurante si cluburi de noapte si zona de plaja. 
  • Montjuic, ridicandu-se cu 213 metri deasupra portului in partea sudica a orasului, este cea mai mare zona verde si de agrement a Barcelonei, cu muzee, parcuri, Gradina Botanica, galerii de arta si cluburi de noapte. In Piata Spaniei se afla Fantana Magica. Deasupra ei, in Palatul National, se gasesc colectiile istorice de arta ale orasului. Tot aici exista si un teleferic.
  • Eixample, cunoscut in special pentru constructiile proiectate de arhitectul Antoni Gaudi. Barcelona sustine ca are cea mai numeroasa colectie de cladiri Art Nouveau dintre toata orasele Europei. Stilul, cunoscut in Catalonia drept Modernista, a inflorit dupa 1854.
Oras cu prea multe muzee, cladiri, parcuri, sali de spectacole sau teatre care merita vizitate, incat m-as plictisi sa scriu despre ele, iar voi v-ati plictisi sa cititi. As fi scris despre Gradina Zoologica si despre Camp  Nou, stadionul celor de la FC Barcelona, dar acolo n-am fost. Mai jos aveti cate ceva despre bucataria catalana si, in curand, poze din Barcelona.

*Parte din descrierea zonelor turistice a fost preluata din Barcelona - harta si ghid de buzunar, aparut la Editura RAO. Imagine si informatii istorice despre Barcelona: Wikipedia.

Jimmy

Aromele Cataloniei

""
Carne si vanat
Carnurile afumate catalane sunt renumite in Spania, mai ales carnatii afumati picanti fuet. Carnea de porc apare in aproape orice meniu, cu peus de porc (copite), un fel apreciat din bucataria traditionala. Ruda sa montana, porcul mistret (porc sanglar) este populara toamna tarziu, alaturi de vanat, indeosebi potarniche (perdiu). Iepurele (conill) si melcii (cargols) se regasesc in mese copioase de iarna.

Peste
Barcelona exceleaza in preparate din fructe de mare. Barurile tapas servesc in mod obisnuit sardine si creveti trandafirii fripti sau dati prin usturoi. Pestele este deosebit de bun gatit in stilul paella in fideaua sau inabusit, cum este suquet de peix. Codul uscat usor, sarat (bacalla), domina bucataria catalana si este cel mai savuros cand este copt cu rosii, usturoi si vin (a la llauna).

Fructe si legume
Primavara este anuntata de calcots, o incrucisare intre praz si ceapa, bob (fava) si sparanghel. Vara, tarabele din piata revarsa culorile cireselor, capsunelor, smochinelor, piersicilor si pepenilor, ale vinetelor, ale zucchini (castravete altoit cu dovlecel), ale rosilor si anghinarei. Toamna, catalanii cauta ciuperci salbatice (bolets), iar felurile clasice catalane cu fasole apar in meniuri la apropierea iernii.

zucchini de pe Wikipedia
Feluri locale si specialitati
In mare, bucataria catalana se bazeaza pe patru tipuri de sosuri. Regele lor este sofregit, un amestec scazut de ceapa caramelizata, rosii proaspete si ierburi. Samfaina are vinete coapte, zucchini si piper. Picada este mai picant si are in mod normal pesmet, usturoi, migdale, sofran si seminte de pin. All I oli este un sos asemanator maionezei (dar fara oua), cu usturoi, de obicei servit cu carne fripta si legume. Dar felul de mancare clasic catalan este pa amb tomaquet - paine prajita, frecata cu rosii proaspete si usturoi, apoi stropita cu ulei de masline.
""

Pa amb tomaquet de pe Flickr

Text preluat din Barcelona - Harta si ghid de buzunar, editura RAO

luni, 12 octombrie 2009

Băsescu şi poezia

luni, 12 octombrie 2009
Întreaga pleiadă de analişti politici, jurnalişti, gânditori şi scriitori îl critică astăzi pe Băsescu cu aceeaşi înflăcărare cu care aplaudau victoria lui împotriva monstrousului PSD în 2004. Să fii un susţinător al lui Băsescu în zilele noastre e o crimă aproape la fel de mare cu a fi evreu în vremea lui Hitler. Băsescu e vinovat de tot răul de la Geneză încoace. Băsescu e Dictatorul, Satana. Şi, mai nou, un foarte prost poet.

Preşedintele a recitat în emisiunea Divertis de la Pro TV de sâmbătă seară o poezie scrisă de el în tinereţe. Bineînţeles, somităţile în domeniu, infertile, de altfel, pe tărâmul poeziei, s-au grăbit să dezvăluie precaritatea poeziei băsesciene, punându-l alături, ca etalon, pe Mihai Eminescu. O alăturare la fel de absurdă ca aceea dintre Cristian Tudor Popescu şi Isaac Asimov. Departe de a fi un admirator al lui Băsescu Traian, care a transformat politica de la noi într-un spectacol de tabloid sau, mai degrabă, într-un număr de circ, simt nevoia ''tâmpită'', vorba selecţionerului Razvăn Lucescu după măcelul de la Belgrad, să îi iau apărarea preşedintelui. Băsescu face poezie la fel cum face politică; apelând la emoţii, la context şi la talentul său de actor şi mai puţin la figuri de stil încâlcit-academice şi cuvinte alese. Băsescu nu e poet. Poezia lui e puerilă, stângace, proastă de-a dreptul, dar nimeni nu i-a pretins preşedintelui dibăcie în epitete şi comparaţii. Nu-mi amintesc ca Băsescu să fi recitat în Parlament vreun vers din studenţie. A făcut-o într-o emisiune de divertisment, la întrebarea moderatorului. De aceea, criticile la adresa valorii poeziei băsesciene, care vor lovi publicul în zilele următoare, de parcă interesul acestuia pentru acest subiect merge mai departe de simpla bârfă - aceste critici sunt total neavenite şi irelevante. Analişti, psihologi, comentatori vor extrage din aceste versuri cine ştie ce algoritm al impotenţei politice şi monstruozităţii lui Băsescu.

Dincolo de mise-en-scene-ul politic, poate că ar trebui să ne amintim că şi politicienii au sentimente. Sau, cel puţin, au avut. În tinereţe. Nu-l votaţi pe Băsescu. Dar nu pentru că e un poet prost.

Cristi

vineri, 9 octombrie 2009

Scarile rulante nu sunt amuzante

vineri, 9 octombrie 2009


Pentru cei care nu se descurca prea bine in suedeza, mesajul care apare in clip este urmatorul:
Putem determina mai multi oameni sa urce pe scari si nu pe scara rulanta daca facem urcarea mai amuzanta?
Cu 66% mai multi oameni au ales treptele in locul scarii rulante.
Veselia poate schimba in mod evident comportamentul.
Noi o numim teoria distractiei.
Videoclipul face parte din campania Rolighetsteorin (Teoria distractiei) lansata de producatorul de masini Volkswagen in Suedia si promoveaza ideea ca lucrurile simple, precum un moment de bucurie, îi fac pe oameni sa se schimbe in bine. Daca ne amintim ca Volkswagen in germana inseamna "masina poporului"- asadar apropiata de oameni, simpla, accesibila oricui - si ca Beetle-ul a fost produs timp de 65 de ani si este printre cele mai populare masini, atunci asocierea facuta in mintea consumatorului intre clip si VW devine evidenta.

Jimmy

marți, 6 octombrie 2009

PortAventura, un Disneyland pentru cei mai inalti de 1,20 m

marți, 6 octombrie 2009
PortAventura este cel mai mare parc de distractii din Spania si unul dintre cele mai mari din Europa. Se afla in mijlocul campului, la o ora de mers cu trenul de Barcelona, si are propria lui gara. Asa cum Disneyland apartine studiourilor Walt Disney, PortAventura era detinut in 1995, la deschiderea sa, de studiourile Universal. Pe atunci se scria in doua cuvinte. Din 2004 a fost cumparat de grupul bancar Caixa.
Complexul PortAventura ocupa 825 de hectare de teren si cuprinde mai multe hoteluri, magazine, terenuri de golf si un parc acvatic, Caraibe Aquatic Park. Cu un capital de 1500 de milioane de euro si  18.500 de angajati, pana in 2013 se doreste construirea unui al treilea parc de distractii si extinderea celor existente.

Parcul este impartit in cinci regiuni cu specificuri diferite, fiecare cu propriile atractii si spectacole:


Mediterrania
Intri in parc si ajungi intr-un mic oras din Catalonia, cu magazine, restaurante si port. Zona este dominata de Furius Baco (Baco este desigur Bacchus, cel ametit), roller-coasterul cu cea mai mare viteza din Europa -se ating 135 km/h in 3,5 secunde. Timp de aproape un minut esti suspendat la 4 metri inaltime si ai impresia ca zbori. Cel putin asa zice pe Wiki. Eu nu am apucat sa il incerc deoarece Baco isi facea siesta cand am ajuns.

 

Polynezia
Polynezia reprezinta un grup de peste 1000 de insule din Oceanul Pacific ce formeaza un triunghi intre Hawaii, Noua Zeelanda si Insula Pastelui.

In PortAventura, Polynezia este o zona cu vegetatie naturala, care incearca sa reproduca modul de viata al bastinasilor, cu precadere al celor din Hawaii. Principalele atractii sunt:
  • Tutuki Splash - plimbare cu barca pe un rau de lava care erupe dintr-un vulcan. Nu o sa iei foc si nici nu vei fi impietrit, dar in mod sigur te vei uda.

  • Sea Odyssey - simularea unei calatorii cu un mini-submarin. Povestea are cateva hibe, dar decorul este bine facut.
  • Kon-Tiki Wave - o corabie care se leagana in aer la un unghi de aproximativ 75 de grade (aproximarea imi apartine). Din cauza inertiei, ai senzatia ca stomacul iti face tumbe.


China
Cunoasteti stereotipurile culturale care inconjoara China: dragoni, temple, Marele Zid.
 
 Le veti gasi si in Port Aventura, alaturi de portul care face legatura cu Mediterrania si de:
  • Dragon Khan - cel mai mare roller-coaster, vizibil din orice punct al parcului. Are 45 de metri inaltime, si aproape 1,3 km lungime. Trenuletele care il strabat ating o viteza de peste 105 km/h, te dau peste cap de 8 ori si nu au nevoie decat de 1 minut si 45 de secunde pentru a ajunge la capat. Daca stai in fata, iti dau lacrimile. Legenda spune ca Dragon Khan este reincarnarea unui print chinez pedepsit de zei pentru ca s-a opus imparatului.
  • Tea Cups - cesti de ceai decorate care se invartesc. Inauntru ai un volan care iti permite sa cresti viteza si sa schimbi sensul de rotire
Mexic

Aici este recreata la scara mica civilizatia mayasa premergatoare cuceririi de catre spanioli. Se pune accent pe aventura si descoperire mai mult decat oriunde in alta parte.

Singura atractie pe care am putut sa o testez a fost Hurakan Condor, o structura care te ridica la 100 de metri si apoi iti da drumul in gol cu o viteza de 115 km/h. Caderea dureaza 3 secunde si este cu atat mai intensa daca ai norocul sa fii printre cei care stau in picioare si nu pe scaun.

 

Ca multe alte atractii, Hurakan Condor pare mai inspaimantator vazut din afara sau inainte sa porneasca. In timpul caderii nu ai timp sa iti dai seama ce se intampla.
Templo del Fuego (un templu mayas in care este ascunsa o comoara) si El Diablo-Tren de la Mina erau inchise.

Far West

Un oras care recreaza Vestul Salbatic intr-o maniera foarte realista. Are banca, inchisoare, spanzuratoare, cimitir, un vultur cantaret, un magazin Levi's amenajat in stilul secolului XIX, o gara de unde pleaca un tren care ocoleste o mare parte din parc si... un carusel.



  • Stampida - un roller-coaster cu structura din lemn pe care se intrec si se zguduie doua trenulete cu o viteza de pana la 75 de km/h. In paralel cu Stampida merge o versiune mai mica a sa, Tomahawk


  • Grand Canyon Rapids - imita raul Colorado. Te rotesti prin apa intr-o barca circulara - ca o tagada - printre valuri si cascade. Te uzi. Tot pe apa este si Silver River Flume, doar ca te deplasezi cu un bustean. Asta, ultimul, era de asemenea inchis.
Multe dintre atractii au limita de inaltime de 1,20 sau 1,40 m si avertizari pentru femeile insarcinate si cardiaci. Sunt si cateva pentru cei mici, dar Port Aventura este cu precadere un parc pentru adolescenti si tineri. Daca aveti ocazia, merita sa va duceti, insa va recomand sa nu mergeti in sezon si, mai ales, in week-end. Sunt cozi interminabile. Preturile le gasiti aici (standard si expres). Daca stati mai multe zile si va cazati la unul din hotelurile din parc, aveti intrare gratuita.

Surse poze: parte ale mele, parte de la ei de pe site; harta Polyneziei, de aici
Surse informatii: Wikipedia, PortAventura

Jimmy

duminică, 27 septembrie 2009

Guerilla Marketing ( partea a 3-a )

duminică, 27 septembrie 2009
În ultima parte a acestui articol, vom analiza o campanie de gherilă implementată în România.

Campania Pepsi Light
„Dani, vino acasă după meci!”

În vara anului 2008, Pepsi România a lansat o campanie menită să promoveze brandul Pepsi Light, într-un context dominat de calificarea echipei naţionale de fotbal la Campionatul European. Toate companiile au exploatat din plin această situaţie, mizând pe relaţia dintre bărbaţi şi fotbal. Pepsi Light, un produs destinat în special femeilor, avea puţine şanse să se facă remarcat în acel moment. Cu toate acestea, o campanie inteligentă şi inedită, bazată pe tactici de gherilă, a reuşit să transforme o conjunctură nefavorabilă într-un avantaj, atrăgând atenţia consumatorilor asupra produsului Pepsi Light. Campania s-a folosit de fenomenul fotbalistic, însă dintr-o altă perspectivă, cea a femeilor cărora nu li se acordă atenţia cuvenită din partea bărbaţilor. Femeile îşi doresc „să strice joaca de-a fotbalul” a bărbaţilor şi sunt dispuse să facă gesturi riscante în sensul acesta.''[1]

Printre obiectivele campaniei s-au numărat:
  • Câştigarea unei felii de atenţie pentru Pepsi Light, exploatând imensul capital de audienţă deţinut de “fotbal” în mass media.
  • Activarea unei dezbateri (virale) despre atitudinea brandului, prin care să atingem un public mai larg decât core target (inclusiv cel masculin). [2]
Pentru atingerea acestor obiective, echipa implicată în proiect a folosit tactici de guerilla marketing. A fost ales un meci fără importanţă deosebită din divizia B, dar transmis în direct pe postul de televiziune TVR 2 şi beneficiind de atenţia jurnaliştilor care doreau interviuri cu antrenorul echipei FC Braşov, promovată în divizia A. În timpul meciului, o tânără atrăgătoare, îmbrăcată numai în costum de baie a intrat pe teren cu un banner pe care era scris mesajul: „Dani, vino acasă după meci” şi adresa unui website: www.spunecufotbal.ro . Reacţiile celor prezenţi nu au întârziat să apară; spectatorii au aplaudat, iar fata a beneficiat de câteva minute de transmisie live.




Echipa agenţiei a filmat întâmplarea, iar până la sfârşitul partidei materialul era deja încărcat pe Youtube. Bineînţeles, filmuleţul a stârnit un larg interes, dând naştere unei dezbateri aprinse în mass-media, precum şi pe bloguri şi în rândul oamenilor obişnuiţi. Pepsi Light nu şi-a asumat site-ul www.spunecufotbal.ro decât după 3 zile de la eveniment, iar dezvăluirea s-a realizat prin intermediul unor bloggeri şi jurnalişti care au primit informaţia despre cine a organizat acţiunea. Campania a avut un succes deosebit. În primele 12 ore, filmuleţul a avut 12 000 de vizionări pe Youtube, la care s-au adăugat alte 60 000 pe site-urile de sport. Ştirea a fost difuzată în prime time în jurnalele sportive ale tuturor televiziunilor centrale, fiind, de asemenea, comentată în emisiunea lui Mircea Badea.

Folosind această tactică de gherilă, Pepsi Light a reuşit să crească notorietatea brandului şi să se apropie de publicul său ţintă prin mesajul „E greu să fii femeie într-o lume plină de microbişti”. Proiectul a costat sub 7500 de euro, obţinând însă un coverage de 85 000 de euro şi o audienţă de 12 milioane de cititori-privitori. [3]
Acest lucru înseamnă că, dacă Pepsi ar fi plătit pentru toată acoperirea media de care a avut parte campania, ar fi trebuit să plătească 85 000 de euro. Prin abordarea neconvenţională a acestei campanii, brandul Pepsi Light a beneficiat de publicitate aproape gratis, ceea ce este chiar esenţa şi scopul guerilla marketing.

[1] www.praward.ro : PR pentru Marketing: Pepsi Light: Dani, vino acasă după meci!
[2] ibidem
[3] ibidem

Surse pentru intreaga serie de articole despre guerilla marketing:

Kotler, Philip et al. Principiile marketingului. Bucureşti: editura Teora, 1999
Margolis, Jonathan şi Garrigan, Patrick. Guerilla Marketing. Indianopolis, Indiana: editura Wiley, 2008.

Cristi

miercuri, 23 septembrie 2009

Guerilla Marketing ( partea a 2-a )

miercuri, 23 septembrie 2009
Conceptul de guerilla marketing a evoluat de-a lungul timpului. Astăzi, el este folosit pentru a desemna:

Marketingul viral se referă la folosirea reţelelor sociale pentru a creşte notorietatea unui brand. Scopul său este crearea unui mesaj publicitar atractiv care să-i determine pe utilizatori să îl transmită mai departe, benevol, cunoscuţilor. Poate lua forma unor filmuleţe amuzante sau interesante, unor imagini neobişnuite şi chiar a unor mesaje text. Un viral se poate transmite prin: e-mail (word of e-mail), word of mouth, servicii de Instant messaging (Yahoo Messenger, Google IM), bloguri, site-uri de socializare online (Hi5, Facebook, MySpace), site-uri de divertisment.

Un exemplu cunoscut de viral este spotul la ciocolata Cadbury Dairy Milk, Gorilla, din anul 2007. Campania a cuprins panouri publicitare, printuri in ziare şi reviste, precum şi spoturi la TV şi în sălile de cinema. Clipul prezintă o gorilă care bate la tobe şi a beneficiat de 500 000 de vizionări în prima săptămână de la încărcarea sa pe Youtube. Compania Cadbury a raportat în 2007 o creştere a vânzărilor cu 9% faţă de anul precedent, iar melodia In the air tonight, folosită în reclamă, a cunoscut o creştere semnificativă a downloadurilor şi a atins poziţia 14 în UK Singles Chart.



Un alt exemplu este campania Have it your way de la Burger King, lansată în 2001, care cuprinde un website unde utilizatorii pot da comenzi unui om îmbrăcat într-un costum de pui. Personajul, numit Puiul Serviabil (Subservient Chicken), poate să danseze ca Michael Jackson, să stea în mâini, să se învârtă, să simuleze zborul, să se lupte cu un adversar imaginar, în funcţie de comenzile pe care le primeşte, ilustrând sloganul campaniei Get chicken just the way you like it. Când i se spune să mănânce de la McDonald’s, puiul îşi bagă degetul pe gât şi se strâmbă dezaprobator. Dă cu clicku' aici să-i zici puiului de la Burger King ''Zboară, puiule, zboară!'' ( În engleză, că nu înţelege româneşte ). O listă a comenzilor pentru pui aici.

Marketingul ambiental
( ambient marketing ) înseamnă personalizarea unor obiecte din mediul înconjurător cu însemnele unui brand astfel incât să fie uşor de observat de către trecători sau transformarea unui spaţiu într-o experienţă inedită pentru consumator. De exemplu, o firmă producătoare de smoothie  şi-a îmbrăcat maşinile care fac livrări într-un covor de iarbă adevărată.






Sursa poze: www.weburbanist.com

Buzz marketing. Termenul de buzz marketing desemnează o tehnică de marketing prin care se creează rumoare în jurul unui produs, companii sau serviciu. Sau chiar în jurul unui film. Cel mai bun exemplu este lansarea filmului The Blair Witch Project, care a fost însoţită de răspândirea zvonului că evenimentele din film ( trei tineri dispar într-o pădure în timp ce filmau un documentar despre o creatură misterioasă ) ar fi reale. În acest caz, promotorii filmului au lansat acest zvon pe diferite siteuri şi forumuri.

Va urma ( din nou )

Cristi

marți, 22 septembrie 2009

De ce n-ar trebui să fumezi

marți, 22 septembrie 2009

luni, 21 septembrie 2009

Guerilla Marketing

luni, 21 septembrie 2009
Mai întâi, ce-o fi marketing?

În lucrarea Guerilla marketing, redactată de Jonathan Margolis şi Patrick Garrigan, întâlnim o definiţie neconvenţională, preluată de la umoristul S.H. Simmons, a termenilor de marketing, advertising şi relaţii publice:
            ‘’ Dacă un tânăr îi spune unei femei că este inteligentă, arată încântător şi este o parteneră plăcută de discuţie, atunci el spune lucrurile potrivite persoanei potrivite şi asta înseamnă marketing. Dacă tânărul îi spune unei femei cât de frumos, deştept şi de succes este, asta e publicitate. Iar dacă altcineva îi spune tinerei femei cât de frumos, deştept şi de succes este partenerul ei, asta înseamnă relaţii publice’’.[1]

O definiţie ceva mai academică găsim la Philip Kotler, acest guru al marketingului: Marketingul reprezintă lucrul cu pieţele în vederea realizării schimburilor necesare satisfacerii nevoilor şi dorinţelor umane”.[2]

Conceptul de guerilla marketing a fost introdus de către Jay Conrad Levinson în 1984 şi  reprezintă un tip de marketing neconvenţional, inedit, care urmăreşte să atragă atenţia, adeseori să şocheze şi care se bazează pe  imaginaţie, energie şi timp mai degrabă decât pe un buget mare. Guerilla marketing urmăreşte să obţină beneficii mari cu resurse puţine, precum şi să stabilească o relaţie de încredere şi respect faţă de clienţii săi, transformând consumatorii în promotori ai brandului. Analogia cu tacticile de război se referă tocmai la acest lucru: ’’atacarea’’ consumatorului în cele mai neaşteptate locuri şi în cele mai surprinzătoare modalităţi. Marketingul de gherilă a fost pus în aplicare cu succes de firmele mici. Însă, de-a lungul timpului, marile companii au folosit, de asemenea, tehnicile de gherilă, cheltuind sume imense pentru campaniile lor.
Una dintre primele campanii de gherilă, ’’ Îmi cumperi o băutură? ’’ ( Buy me a drink? ) este pentru o marcă de votcă şi datează din anul 1987. Câteva fete frumoase au fost plătite să meargă în baruri şi să-i întrebe pe bărbaţi dacă nu le cumpără o băutură. Un anumit brand de băutură, pe care fetele îl lăudau timp de câteva minute şi apoi dispăreau în mulţime.

 În 2002, Microsoft a împânzit Manhattan-ul, New York cu mii de abţibilduri cu fluturi. Locuitorii nu au fost prea încântaţi de mizeria creată, iar autorităţile au amendat compania cu 50 de dolari şi au obligat-o să strângă fluturii. Campania, deşi cu rezultate stânjenitoare pentru Microsoft şi-a atins totuşi scopul, atrăgând atenţia asupra unui nou serviciu al companiei. Vodafone a pus în aplicare o campanie de gherilă în 2002 la un meci de rugby în Australia, chiar pe stadionul competitorilor de la Telstra. Două persoane au intrat pe teren, purtând doar logoul Vodafone pe spate. Evenimentul a beneficiat de atenţia presei, de la CNN la The London Times, iar milioane de telespectatori au vizionat întâmplarea în direct. 

To be continued ( or not ).


[1] Margolis, Jonathan şi Garrigan, Patrick. Guerilla Marketing. Indianopolis, Indiana: editura Wiley, 2008, p. 39.



[2] Kotler, Philip et al. Principiile marketingului. Bucureşti: editura Teora, 1999, p. 34




Cristi