O călătorie imaginară în Coreea de Nord

Câteva mii de turişti vizitează anual ultima insulă de stalinism din lume, Coreea de Nord, un muzeu al delirului unor conducători precum au fost mulţi în istorie, un muzeu viu şi despre prezent. Mulţi dintre aceşti turişti, dacă nu toţi, se întorc acasă mai mulţumiţi de propria viaţă. Prin comparaţie, în anul 2004, România a înregistrat un număr de 6,6 milioane de vizitatori. Nici nu e greu de imaginat de ce atât de puţini oameni aleg să-şi petreacă vacanţa în Coreea de Nord.

În primul rând, obţinerea vizei este un proces laborios, dar nu imposibil. Dacă nu eşti american sau spion, ai toate şansele să primeşti aviz pozitiv. Apoi, odată ajuns în Phenian, via Beijing, fie cu avionul sau cu trenul, trebuie să ştii că vei primi un ghid, o persoană care vorbeşte limba ta natală sau o limbă de circulaţie internaţională, care te va însoţi aproape permanent şi îţi va arăta, bineînţeles, numai acele obiective aprobate de partid, în general statui ale ''preşedintelui etern'', Kim Il-sung. Turiştilor le este interzis să părăsească hotelul fără însoţitor. Şi chiar dacă ai ieşi pe străzile oraşului nu prea ai unde să mergi şi nici cum să ajungi acolo. Pe site-ul ministerului român de externe scrie în felul următor: ''Permisele de conducere străine nu sunt valabile în R.P.D. Coreeană''. Nu că ai avea de unde să închiriezi o maşină. În plus, transportul în comun este interzis turiştilor, aceştia fiind refuzaţi la casa de bilete. Se pune atunci întrebarea cum te deplasezi prin oraş? Poţi să iei un taxi, ceea ce e destul dificil dacă nu ştii limba sau nu eşti însoţit de ghid. Vestea bună este traficul extrem de lejer din Coreea de Nord, maşinile private fiind o raritate (aprox. 70% dintre familiile de nord-coreeni folosesc bicicleta; eat your heart out, Amsterdam!). Autostrăzile sunt largi şi pustii, după cum se vede în imaginea de mai jos. Mai mult, duminica numai autoturismele armatei sau guvernului au voie să circule.

Sursa: http://www.boston.com/bigpicture/2008/09/recent_scenes_from_north_korea.html
Fotografia a fost realizată de Eric Lafforgue

Viaţa de noapte în capitala Phenian este inexistentă. La fel de inexistent este şi iluminatul public. În fotografia următoare, realizată din satelit, putem vedea, în partea de jos Coreea de Sud, iar sus, evident, Coreea de Nord.

Sursa: http://www.globalsecurity.org/wmd/world/dprk/images/dprk-dmsp-dark-old.jpg

Dacă vrei să te detaşezi de problemele de la serviciu şi să te izolezi de lume, nici un loc nu e mai potrivit decât Coreea de Nord. Telefoanele mobile trebuie predate la intrarea în ţară, asta pentru că au fost interzise în anul 2004 , la televizor nu se prinde Realitatea Tv şi nici măcar CNN, iar de Internet nici nu poate fi vorba. Numai o elită restrânsă are acces la www. Când te plictiseşti de propaganda care se revarsă din televizor, poţi participa la un curs de îndoctrinare (obligatoriu pentru toţi nord-coreeni) sau poţi asista la o execuţie publică. ''Pe lângă cele prin împuşcare şi spânzurare, se mai folosesc uciderea cu pietre şi linşajul (pentru a schiţa intensitatea terorii, trebuie menţionate nişte relatări conform cărora cei care au încercat să emigreze ilegal – legea e în aşa fel făcută, încat legal nu se poate – dacă sunt prinşi, aşa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, suferă o tortură confirmată în mai multe mărturii: li se trece o sârmă prin obraz sau prin nas, pentru a servi drept exemplu, ulterior fiind executaţi).'' (Sursa: http://www.cafeneaua.com/nodes/show/6649/coreea-de-nord-pentru-ei/1)

Sunt însă şi lucruri pozitive în Coreea de Nord - poluarea redusă - şi locuri care merită vizitate. Unul dintre ele este Muzeul Prieteniei din Phenian, unde sunt expuse diferite cadouri primite de către Kim Il-sung şi urmaşul său,  Kim Jong-il de la diferiţi demnitari. Printre aceste cadouri se numără şi un cap de urs oferit de...de...Nicolae Ceauşescu! Merită vizitate, de asemenea, grădina zoologică din Phenian unde, conform The Daily Telegraph, există un papagal care poate spune: "Long live the Great Leader, Comrade Kim Il-sung", precum şi zona munţilor Kumgangsan, pe coasta de est a ţării.

Drept încheiere, pot spune că, după Mongolia, o altă ţară înfăşurată într-un complet mister pentru mine, după Mongolia aş vrea să vizitez Coreea de Nord, din două motive. În primul rând pentru că este o ţară suprarealistă aproape, aflată la graniţa posibilului şi, în al doilea rând ca să ma bucur că trăiesc în România.

Surse: www.mae.ro, http://www.hotnews.ro, http://www.boston.com, http://news.bbc.co.uk, http://www.cafeneaua.com, http://www.nytimes.com, http://www.globalsecurity.org, Wikipedia

Cristi