Scările rulante şi voinţa umană

Astăzi, la staţia de metrou Dristor se petrecu un fapt deosebit. Scara rulantă nu mai funcţiona. Dar nu acest aspect este remarcabil, ci următoarea întâmplare. Oamenii au urcat pe covorul mişcător, constatând cu uimire că nu mai inaintează în direcţia tradiţională, adică în sus. Au pornit atunci să urce scările rulante (care, în acest moment, nu mai rulau) cu picioarele, dar pe la jumătatea acţiunii, scara rulantă a pornit, însă în sensul invers dorinţei de deplasare a oamenilor. Scara rula în jos, ei mergeau în sus. Aceste două acţiuni anulându-se reciproc, rezultatul a fost stagnarea. Incredibil însă, oamenii au continuat munca sisifică, împotrivindu-se cu încăpăţânare destinului şi voinţei scării rulante care îi ducea în jos, refuzând alternativa de a urca pe scările nerulante. Cu un efort dublu, care să compenseze mişcarea scării rulante în sensul invers al deplasării lor, oamenii au reuşit să ajungă la destinaţie.

Cristi