Aromele Cataloniei

""

Carne si vanat

Carnurile afumate catalane sunt renumite in Spania, mai ales carnatii afumati picanti fuet. Carnea de porc apare in aproape orice meniu, cu peus de porc (copite), un fel apreciat din bucataria traditionala. Ruda sa montana, porcul mistret (porc sanglar) este populara toamna tarziu, alaturi de vanat, indeosebi potarniche (perdiu). Iepurele (conill) si melcii (cargols) se regasesc in mese copioase de iarna.

Peste

Barcelona exceleaza in preparate din fructe de mare. Barurile tapas servesc in mod obisnuit sardine si creveti trandafirii fripti sau dati prin usturoi. Pestele este deosebit de bun gatit in stilul paella in fideaua sau inabusit, cum este suquet de peix. Codul uscat usor, sarat (bacalla), domina bucataria catalana si este cel mai savuros cand este copt cu rosii, usturoi si vin (a la llauna).

Fructe si legume

Primavara este anuntata de calcots, o incrucisare intre praz si ceapa, bob (fava) si sparanghel. Vara, tarabele din piata revarsa culorile cireselor, capsunelor, smochinelor, piersicilor si pepenilor, ale vinetelor, ale zucchini (castravete altoit cu dovlecel), ale rosilor si anghinarei. Toamna, catalanii cauta ciuperci salbatice (bolets), iar felurile clasice catalane cu fasole apar in meniuri la apropierea iernii.

zucchini de pe Wikipedia

Feluri locale si specialitati

In mare, bucataria catalana se bazeaza pe patru tipuri de sosuri. Regele lor este sofregit, un amestec scazut de ceapa caramelizata, rosii proaspete si ierburi. Samfaina are vinete coapte, zucchini si piper. Picada este mai picant si are in mod normal pesmet, usturoi, migdale, sofran si seminte de pin. All I oli este un sos asemanator maionezei (dar fara oua), cu usturoi, de obicei servit cu carne fripta si legume. Dar felul de mancare clasic catalan este pa amb tomaquet - paine prajita, frecata cu rosii proaspete si usturoi, apoi stropita cu ulei de masline.

""

Pa amb tomaquet de pe Flickr

Text preluat din Barcelona - Harta si ghid de buzunar, editura RAO

Băsescu şi poezia

Întreaga pleiadă de analişti politici, jurnalişti, gânditori şi scriitori îl critică astăzi pe Băsescu cu aceeaşi înflăcărare cu care aplaudau victoria lui împotriva monstrousului PSD în 2004. Să fii un susţinător al lui Băsescu în zilele noastre e o crimă aproape la fel de mare cu a fi evreu în vremea lui Hitler. Băsescu e vinovat de tot răul de la Geneză încoace. Băsescu e Dictatorul, Satana. Şi, mai nou, un foarte prost poet.

Preşedintele a recitat în emisiunea Divertis de la Pro TV de sâmbătă seară o poezie scrisă de el în tinereţe. Bineînţeles, somităţile în domeniu, infertile, de altfel, pe tărâmul poeziei, s-au grăbit să dezvăluie precaritatea poeziei băsesciene, punându-l alături, ca etalon, pe Mihai Eminescu. O alăturare la fel de absurdă ca aceea dintre Cristian Tudor Popescu şi Isaac Asimov. Departe de a fi un admirator al lui Băsescu Traian, care a transformat politica de la noi într-un spectacol de tabloid sau, mai degrabă, într-un număr de circ, simt nevoia ''tâmpită'', vorba selecţionerului Razvăn Lucescu după măcelul de la Belgrad, să îi iau apărarea preşedintelui. Băsescu face poezie la fel cum face politică; apelând la emoţii, la context şi la talentul său de actor şi mai puţin la figuri de stil încâlcit-academice şi cuvinte alese. Băsescu nu e poet. Poezia lui e puerilă, stângace, proastă de-a dreptul, dar nimeni nu i-a pretins preşedintelui dibăcie în epitete şi comparaţii. Nu-mi amintesc ca Băsescu să fi recitat în Parlament vreun vers din studenţie. A făcut-o într-o emisiune de divertisment, la întrebarea moderatorului. De aceea, criticile la adresa valorii poeziei băsesciene, care vor lovi publicul în zilele următoare, de parcă interesul acestuia pentru acest subiect merge mai departe de simpla bârfă - aceste critici sunt total neavenite şi irelevante. Analişti, psihologi, comentatori vor extrage din aceste versuri cine ştie ce algoritm al impotenţei politice şi monstruozităţii lui Băsescu.

Dincolo de mise-en-scene-ul politic, poate că ar trebui să ne amintim că şi politicienii au sentimente. Sau, cel puţin, au avut. În tinereţe. Nu-l votaţi pe Băsescu. Dar nu pentru că e un poet prost.

Cristi

Scarile rulante nu sunt amuzante

Pentru cei care nu se descurca prea bine in suedeza, mesajul care apare in clip este urmatorul:

Putem determina mai multi oameni sa urce pe scari si nu pe scara rulanta daca facem urcarea mai amuzanta?

Cu 66% mai multi oameni au ales treptele in locul scarii rulante.

Veselia poate schimba in mod evident comportamentul.

Noi o numim teoria distractiei.

Videoclipul face parte din campania Rolighetsteorin (Teoria distractiei) lansata de producatorul de masini Volkswagen in Suedia si promoveaza ideea ca lucrurile simple, precum un moment de bucurie, îi fac pe oameni sa se schimbe in bine. Daca ne amintim ca Volkswagen in germana inseamna "masina poporului"- asadar apropiata de oameni, simpla, accesibila oricui - si ca Beetle-ul a fost produs timp de 65 de ani si este printre cele mai populare masini, atunci asocierea facuta in mintea consumatorului intre clip si VW devine evidenta.

Jimmy

PortAventura, un Disneyland pentru cei mai inalti de 1,20 m

PortAventura este cel mai mare parc de distractii din Spania si unul dintre cele mai mari din Europa. Se afla in mijlocul campului, la o ora de mers cu trenul de Barcelona, si are propria lui gara. Asa cum Disneyland apartine studiourilor Walt Disney, PortAventura era detinut in 1995, la deschiderea sa, de studiourile Universal. Pe atunci se scria in doua cuvinte. Din 2004 a fost cumparat de grupul bancar Caixa.

Complexul PortAventura ocupa 825 de hectare de teren si cuprinde mai multe hoteluri, magazine, terenuri de golf si un parc acvatic, Caraibe Aquatic Park. Cu un capital de 1500 de milioane de euro si  18.500 de angajati, pana in 2013 se doreste construirea unui al treilea parc de distractii si extinderea celor existente.

Parcul este impartit in cinci regiuni cu specificuri diferite, fiecare cu propriile atractii si spectacole:

Mediterrania

Intri in parc si ajungi intr-un mic oras din Catalonia, cu magazine, restaurante si port. Zona este dominata de Furius Baco (Baco este desigur Bacchus, cel ametit), roller-coasterul cu cea mai mare viteza din Europa -se ating 135 km/h in 3,5 secunde. Timp de aproape un minut esti suspendat la 4 metri inaltime si ai impresia ca zbori. Cel putin asa zice pe Wiki. Eu nu am apucat sa il incerc deoarece Baco isi facea siesta cand am ajuns.

 

Polynezia

Polynezia reprezinta un grup de peste 1000 de insule din Oceanul Pacific ce formeaza un triunghi intre Hawaii, Noua Zeelanda si Insula Pastelui.

In PortAventura, Polynezia este o zona cu vegetatie naturala, care incearca sa reproduca modul de viata al bastinasilor, cu precadere al celor din Hawaii. Principalele atractii sunt:

• Tutuki Splash - plimbare cu barca pe un rau de lava care erupe dintr-un vulcan. Nu o sa iei foc si nici nu vei fi impietrit, dar in mod sigur te vei uda.

• Sea Odyssey - simularea unei calatorii cu un mini-submarin. Povestea are cateva hibe, dar decorul este bine facut.
• Kon-Tiki Wave - o corabie care se leagana in aer la un unghi de aproximativ 75 de grade (aproximarea imi apartine). Din cauza inertiei, ai senzatia ca stomacul iti face tumbe.

China

Cunoasteti stereotipurile culturale care inconjoara China: dragoni, temple, Marele Zid.

 

 Le veti gasi si in Port Aventura, alaturi de portul care face legatura cu Mediterrania si de:

• Dragon Khan - cel mai mare roller-coaster, vizibil din orice punct al parcului. Are 45 de metri inaltime, si aproape 1,3 km lungime. Trenuletele care il strabat ating o viteza de peste 105 km/h, te dau peste cap de 8 ori si nu au nevoie decat de 1 minut si 45 de secunde pentru a ajunge la capat. Daca stai in fata, iti dau lacrimile. Legenda spune ca Dragon Khan este reincarnarea unui print chinez pedepsit de zei pentru ca s-a opus imparatului.
  

• Tea Cups - cesti de ceai decorate care se invartesc. Inauntru ai un volan care iti permite sa cresti viteza si sa schimbi sensul de rotire
  

Mexic

Aici este recreata la scara mica civilizatia mayasa premergatoare cuceririi de catre spanioli. Se pune accent pe aventura si descoperire mai mult decat oriunde in alta parte.

Singura atractie pe care am putut sa o testez a fost Hurakan Condor, o structura care te ridica la 100 de metri si apoi iti da drumul in gol cu o viteza de 115 km/h. Caderea dureaza 3 secunde si este cu atat mai intensa daca ai norocul sa fii printre cei care stau in picioare si nu pe scaun.

 

Ca multe alte atractii, Hurakan Condor pare mai inspaimantator vazut din afara sau inainte sa porneasca. In timpul caderii nu ai timp sa iti dai seama ce se intampla.

Templo del Fuego (un templu mayas in care este ascunsa o comoara) si El Diablo-Tren de la Mina erau inchise.

Far West

Un oras care recreaza Vestul Salbatic intr-o maniera foarte realista. Are banca, inchisoare, spanzuratoare, cimitir, un vultur cantaret, un magazin Levi's amenajat in stilul secolului XIX, o gara de unde pleaca un tren care ocoleste o mare parte din parc si... un carusel.

• Stampida - un roller-coaster cu structura din lemn pe care se intrec si se zguduie doua trenulete cu o viteza de pana la 75 de km/h. In paralel cu Stampida merge o versiune mai mica a sa, Tomahawk
  

• Grand Canyon Rapids - imita raul Colorado. Te rotesti prin apa intr-o barca circulara - ca o tagada - printre valuri si cascade. Te uzi. Tot pe apa este si Silver River Flume, doar ca te deplasezi cu un bustean. Asta, ultimul, era de asemenea inchis.

Multe dintre atractii au limita de inaltime de 1,20 sau 1,40 m si avertizari pentru femeile insarcinate si cardiaci. Sunt si cateva pentru cei mici, dar Port Aventura este cu precadere un parc pentru adolescenti si tineri. Daca aveti ocazia, merita sa va duceti, insa va recomand sa nu mergeti in sezon si, mai ales, in week-end. Sunt cozi interminabile. Preturile le gasiti aici (standard si expres). Daca stati mai multe zile si va cazati la unul din hotelurile din parc, aveti intrare gratuita.

Surse poze: parte ale mele, parte de la ei de pe site; harta Polyneziei, de aici
Surse informatii: Wikipedia, PortAventura

Jimmy

Guerilla Marketing ( partea a 3-a )

În ultima parte a acestui articol, vom analiza o campanie de gherilă implementată în România.

Campania Pepsi Light
„Dani, vino acasă după meci!”

În vara anului 2008, Pepsi România a lansat o campanie menită să promoveze brandul Pepsi Light, într-un context dominat de calificarea echipei naţionale de fotbal la Campionatul European. Toate companiile au exploatat din plin această situaţie, mizând pe relaţia dintre bărbaţi şi fotbal. Pepsi Light, un produs destinat în special femeilor, avea puţine şanse să se facă remarcat în acel moment. Cu toate acestea, o campanie inteligentă şi inedită, bazată pe tactici de gherilă, a reuşit să transforme o conjunctură nefavorabilă într-un avantaj, atrăgând atenţia consumatorilor asupra produsului Pepsi Light. Campania s-a folosit de fenomenul fotbalistic, însă dintr-o altă perspectivă, cea a femeilor cărora nu li se acordă atenţia cuvenită din partea bărbaţilor. Femeile îşi doresc „să strice joaca de-a fotbalul” a bărbaţilor şi sunt dispuse să facă gesturi riscante în sensul acesta.''[1]

Printre obiectivele campaniei s-au numărat:

• Câştigarea unei felii de atenţie pentru Pepsi Light, exploatând imensul capital de audienţă deţinut de “fotbal” în mass media.

• Activarea unei dezbateri (virale) despre atitudinea brandului, prin care să atingem un public mai larg decât core target (inclusiv cel masculin). [2]
  

Pentru atingerea acestor obiective, echipa implicată în proiect a folosit tactici de guerilla marketing. A fost ales un meci fără importanţă deosebită din divizia B, dar transmis în direct pe postul de televiziune TVR 2 şi beneficiind de atenţia jurnaliştilor care doreau interviuri cu antrenorul echipei FC Braşov, promovată în divizia A. În timpul meciului, o tânără atrăgătoare, îmbrăcată numai în costum de baie a intrat pe teren cu un banner pe care era scris mesajul: „Dani, vino acasă după meci” şi adresa unui website: www.spunecufotbal.ro . Reacţiile celor prezenţi nu au întârziat să apară; spectatorii au aplaudat, iar fata a beneficiat de câteva minute de transmisie live.




Echipa agenţiei a filmat întâmplarea, iar până la sfârşitul partidei materialul era deja încărcat pe Youtube. Bineînţeles, filmuleţul a stârnit un larg interes, dând naştere unei dezbateri aprinse în mass-media, precum şi pe bloguri şi în rândul oamenilor obişnuiţi. Pepsi Light nu şi-a asumat site-ul www.spunecufotbal.ro decât după 3 zile de la eveniment, iar dezvăluirea s-a realizat prin intermediul unor bloggeri şi jurnalişti care au primit informaţia despre cine a organizat acţiunea. Campania a avut un succes deosebit. În primele 12 ore, filmuleţul a avut 12 000 de vizionări pe Youtube, la care s-au adăugat alte 60 000 pe site-urile de sport. Ştirea a fost difuzată în prime time în jurnalele sportive ale tuturor televiziunilor centrale, fiind, de asemenea, comentată în emisiunea lui Mircea Badea.

Folosind această tactică de gherilă, Pepsi Light a reuşit să crească notorietatea brandului şi să se apropie de publicul său ţintă prin mesajul „E greu să fii femeie într-o lume plină de microbişti”. Proiectul a costat sub 7500 de euro, obţinând însă un coverage de 85 000 de euro şi o audienţă de 12 milioane de cititori-privitori. [3]
Acest lucru înseamnă că, dacă Pepsi ar fi plătit pentru toată acoperirea media de care a avut parte campania, ar fi trebuit să plătească 85 000 de euro. Prin abordarea neconvenţională a acestei campanii, brandul Pepsi Light a beneficiat de publicitate aproape gratis, ceea ce este chiar esenţa şi scopul guerilla marketing.

[1] www.praward.ro : PR pentru Marketing: Pepsi Light: Dani, vino acasă după meci!
[2] ibidem
[3] ibidem

Surse pentru intreaga serie de articole despre guerilla marketing:

Kotler, Philip et al. Principiile marketingului. Bucureşti: editura Teora, 1999
Margolis, Jonathan şi Garrigan, Patrick. Guerilla Marketing. Indianopolis, Indiana: editura Wiley, 2008.

www.answers.com

www.imposibil.ro

www.marketingterms.com

www.rasmussen.edu

www.weburbanist.com

www.wikipedia.org

Cristi

Guerilla Marketing ( partea a 2-a )

Conceptul de guerilla marketing a evoluat de-a lungul timpului. Astăzi, el este folosit pentru a desemna:

Marketingul viral se referă la folosirea reţelelor sociale pentru a creşte notorietatea unui brand. Scopul său este crearea unui mesaj publicitar atractiv care să-i determine pe utilizatori să îl transmită mai departe, benevol, cunoscuţilor. Poate lua forma unor filmuleţe amuzante sau interesante, unor imagini neobişnuite şi chiar a unor mesaje text. Un viral se poate transmite prin: e-mail (word of e-mail), word of mouth, servicii de Instant messaging (Yahoo Messenger, Google IM), bloguri, site-uri de socializare online (Hi5, Facebook, MySpace), site-uri de divertisment.

Un exemplu cunoscut de viral este spotul la ciocolata Cadbury Dairy Milk, Gorilla, din anul 2007. Campania a cuprins panouri publicitare, printuri in ziare şi reviste, precum şi spoturi la TV şi în sălile de cinema. Clipul prezintă o gorilă care bate la tobe şi a beneficiat de 500 000 de vizionări în prima săptămână de la încărcarea sa pe Youtube. Compania Cadbury a raportat în 2007 o creştere a vânzărilor cu 9% faţă de anul precedent, iar melodia In the air tonight, folosită în reclamă, a cunoscut o creştere semnificativă a downloadurilor şi a atins poziţia 14 în UK Singles Chart.



Un alt exemplu este campania Have it your way de la Burger King, lansată în 2001, care cuprinde un website unde utilizatorii pot da comenzi unui om îmbrăcat într-un costum de pui. Personajul, numit Puiul Serviabil (Subservient Chicken), poate să danseze ca Michael Jackson, să stea în mâini, să se învârtă, să simuleze zborul, să se lupte cu un adversar imaginar, în funcţie de comenzile pe care le primeşte, ilustrând sloganul campaniei Get chicken just the way you like it. Când i se spune să mănânce de la McDonald’s, puiul îşi bagă degetul pe gât şi se strâmbă dezaprobator. Dă cu clicku' aici să-i zici puiului de la Burger King ''Zboară, puiule, zboară!'' ( În engleză, că nu înţelege româneşte ). O listă a comenzilor pentru pui aici.

Marketingul ambiental ( ambient marketing ) înseamnă personalizarea unor obiecte din mediul înconjurător cu însemnele unui brand astfel incât să fie uşor de observat de către trecători sau transformarea unui spaţiu într-o experienţă inedită pentru consumator. De exemplu, o firmă producătoare de smoothie  şi-a îmbrăcat maşinile care fac livrări într-un covor de iarbă adevărată.






Sursa poze: www.weburbanist.com

Buzz marketing. Termenul de buzz marketing desemnează o tehnică de marketing prin care se creează rumoare în jurul unui produs, companii sau serviciu. Sau chiar în jurul unui film. Cel mai bun exemplu este lansarea filmului The Blair Witch Project, care a fost însoţită de răspândirea zvonului că evenimentele din film ( trei tineri dispar într-o pădure în timp ce filmau un documentar despre o creatură misterioasă ) ar fi reale. În acest caz, promotorii filmului au lansat acest zvon pe diferite siteuri şi forumuri.

Va urma ( din nou )

Cristi

De ce n-ar trebui să fumezi

Guerilla Marketing

Mai întâi, ce-o fi marketing?

În lucrarea Guerilla marketing, redactată de Jonathan Margolis şi Patrick Garrigan, întâlnim o definiţie neconvenţională, preluată de la umoristul S.H. Simmons, a termenilor de marketing, advertising şi relaţii publice:

            ‘’ Dacă un tânăr îi spune unei femei că este inteligentă, arată încântător şi este o parteneră plăcută de discuţie, atunci el spune lucrurile potrivite persoanei potrivite şi asta înseamnă marketing. Dacă tânărul îi spune unei femei cât de frumos, deştept şi de succes este, asta e publicitate. Iar dacă altcineva îi spune tinerei femei cât de frumos, deştept şi de succes este partenerul ei, asta înseamnă relaţii publice’’.[1]

O definiţie ceva mai academică găsim la Philip Kotler, acest guru al marketingului: “Marketingul reprezintă lucrul cu pieţele în vederea realizării schimburilor necesare satisfacerii nevoilor şi dorinţelor umane”.[2]

Conceptul de guerilla marketing a fost introdus de către Jay Conrad Levinson în 1984 şi  reprezintă un tip de marketing neconvenţional, inedit, care urmăreşte să atragă atenţia, adeseori să şocheze şi care se bazează pe  imaginaţie, energie şi timp mai degrabă decât pe un buget mare. Guerilla marketing urmăreşte să obţină beneficii mari cu resurse puţine, precum şi să stabilească o relaţie de încredere şi respect faţă de clienţii săi, transformând consumatorii în promotori ai brandului. Analogia cu tacticile de război se referă tocmai la acest lucru: ’’atacarea’’ consumatorului în cele mai neaşteptate locuri şi în cele mai surprinzătoare modalităţi. Marketingul de gherilă a fost pus în aplicare cu succes de firmele mici. Însă, de-a lungul timpului, marile companii au folosit, de asemenea, tehnicile de gherilă, cheltuind sume imense pentru campaniile lor.

Una dintre primele campanii de gherilă, ’’ Îmi cumperi o băutură? ’’ ( Buy me a drink? ) este pentru o marcă de votcă şi datează din anul 1987. Câteva fete frumoase au fost plătite să meargă în baruri şi să-i întrebe pe bărbaţi dacă nu le cumpără o băutură. Un anumit brand de băutură, pe care fetele îl lăudau timp de câteva minute şi apoi dispăreau în mulţime.

 În 2002, Microsoft a împânzit Manhattan-ul, New York cu mii de abţibilduri cu fluturi. Locuitorii nu au fost prea încântaţi de mizeria creată, iar autorităţile au amendat compania cu 50 de dolari şi au obligat-o să strângă fluturii. Campania, deşi cu rezultate stânjenitoare pentru Microsoft şi-a atins totuşi scopul, atrăgând atenţia asupra unui nou serviciu al companiei. Vodafone a pus în aplicare o campanie de gherilă în 2002 la un meci de rugby în Australia, chiar pe stadionul competitorilor de la Telstra. Două persoane au intrat pe teren, purtând doar logoul Vodafone pe spate. Evenimentul a beneficiat de atenţia presei, de la CNN la The London Times, iar milioane de telespectatori au vizionat întâmplarea în direct. 

To be continued ( or not ).

[1] Margolis, Jonathan şi Garrigan, Patrick. Guerilla Marketing. Indianopolis, Indiana: editura Wiley, 2008, p. 39.

[2] Kotler, Philip et al. Principiile marketingului. Bucureşti: editura Teora, 1999, p. 34

Cristi

Oameni cunoscuti si ce au spus ei inainte sa moara

•  Mi-se-rupistii

M-am plictisit de toate.

Winston Churchill, inainte sa intre in coma si sa moara noua zile mai tarziu.

Nu! Nu am venit aici sa tin un discurs, am venit sa mor.

Cherokee Bill, intrebat fiind daca are ceva de spus inainte sa fie spanzurat.

Dumnezeu ma va ierta. Este meseria lui.

Heinrich Heine, poet romantic german

LSD, 100 miligrame I.M.

Aldous Huxley, scriitor englez, autor al romanului Minunata lume noua. Pentru ca nu mai putea sa vorbeasca, i-a scris un bilet sotiei lui. Ea s-a conformat si i-a injectat substanta.

Haide, iesi, ultimele cuvinte sunt pentru prostii care nu au spus destule in viata.

Karl Marx, intrebat de servitoare care sunt ultimele lui cuvinte.

Maine nu voi mai fi aici.

Nostradamus

Beti in cinstea mea!

Pablo Picasso

• Naivii
  

Scuzati-ma domnule, nu am facut-o intentionat.

Maria Antoaneta, regina Frantei (1774–1792). Inainte sa fie executata, l-a calcat din greseala pe calau pe picior.

Nu-mi deranjati ecuatiile. 
Arhimede. Dupa cucerirea Siracuzei de catre romani, un soldat l-a somat sa sa prezinte in fata generalului. Arhimede desena figuri geometrice pe nisip in incercarea de a demonstra niste teorii matematice si a refuzat.

Traiesc!
Caligula, imparat roman, in timp ce era ucis de proprii lui soldati.

Dar taranii... cum mor taranii?
Lev Tolstoi

Pamantul te sufoca. Jura ca ii vei face sa ma taie, ca sa nu fiu ingropat de viu.

Frederic Chopin

Unde-mi este ceasul?
Salvador Dali

• Profunzii
  

Aceasta este lupta dintre zi si noapte. Vad lumina neagra. 
Victor Hugo

Plec in cautarea marelui Poate.
Francois Rabelais, scriitor renascentist francez.

Este mai bine sa arzi decat sa te stingi incet.  
Kurt Cobain

Este absurd! Este absurd!

Sigmund Freud

Tristetea va dura o eternitate.
Vincent van Gogh

Aplaudati, prieteni, comedia a luat sfarsit. (Formula cu care se incheie Commedia dell'arte*)
Ludwig van Beethoven

* Commedia dell'arte = forma de teatru italian din secolele XVI-XVIII, bazata pe improvizatie, realism, satira si personaje simbolice (Arlecchino, Colombina, Doctorul, Indragostitii etc). Mai multe aici sau pe Wikipedia.

Sursa: Wikiquote

Jimmy

Poze din Vama Veche si 2 mai

2 Mai                      

Plaja secretă din 2 mai

 

Kansas - Dust in the wind

 

Sexsomnia

Un mecanic englez a facut sex cu o fata de 15 ani fara ca ea sa vrea. A fost acuzat de viol, dar a fost achitat. Suferea de sexsomnie.

Termenul nu se refera la insomnie din cauza lipsei de sex si nici nu inseamna sa adormi in timpul unei partide de amor. Sexsomnia (cunoscuta in engleza si ca sleep sex) este o afectiune psihica rara care ii determina pe cei care sufera de ea sa faca sex in somn, fara ca ei sa constientizeze sau sa isi aduca aminte cand se trezesc Poate fi vorba de simple gemete, masturbare, de un act sexual cu un partener si chiar de orgasm. 

Nu prea stiu doctorii de ce apare aceasta afectiune, dar se crede ca este o forma de somnanbulism si poate fi determinata de probleme de natura emotionala. Sexsomniacii sunt cu precadere barbati, dar s-au inregistrat si cazuri de femei afectate. Nu se cunosc date exacte deoarece oamenii ezista sa spuna ca fac sex in somn, fie de rusine, fie fiindca nu stiu ca este o boala. Din aceasta cauza trec prin stari de confuzie, negare, frica, frustrare, vina sau manie. Sexsomnia se trateaza destul de usor, iar tratamentul presupune medicamente impotriva anxietatii, terapie si schimbarea stilului de viata. Trebuie evitate consumul de alcool si stresul.

Un clip interesant despre ce se intampla cand dormim, aici.
Surse: Wikipedia, Sleep Deprivation, Associated Content

Jimmy, urs cu sapca

''Dorele, ai luat burtă, bă?''

De ce, domn'e, de ce?

In coltul din dreapta sus al acestui blog cu redactori lenesi sade de ceva timp o cercetare extrem de putin relevanta in contextul politic actual al Romaniei preelectorale.

Conform sondajului efectuat pe aproape 25 de persoane cititore (e posibil ca eu sa fi votat de doua ori, nu mai stiu exact), cei care vor intra in turul doi al alegerilor pentru presedinte, cu cate 8 voturi fiecare, sunt principele Radu Duda si Crin Antonescu, cel fara de titlu nobiliar. Pacat ca Duda s-a retras.

Ce nu inteleg eu este de ce nu mai candideaza de fapt. In comunicatul de presa prin care isi anunta retragerea, Radu Duda spunea ca nici dreapta, nici stanga axei politice, nici mass-media nu l-au inteles si sustinut in proiectul lui de a face Romania altfel. Oare era treaba contracandidatilor sai sau a presei sa imbratiseze programul de campanie al domnului Duda si sa il popularizeze ca fiind cel cu adevarat salvator? Nu era mai degraba misiunea lui sa castige increderea oamenilor si sa arate ca el va face cu adevarat ceea ce au promis si altii? Altfel, de ce s-a mai bagat?

In acelasi comunicat se afirma ca in sondaje Radu Duda avea 12% din sustinerea romanilor. Ultimul sondaj pe care l-am gasit eu (profesionist, de data asta), cel facut de CURS la sfarsitul lui iulie, ii atribuie in jur de 3%. Nu stiu care dintre date sunt mai aproape de adevar, dar ma gandesc ca orgoliul sau (al sau, nu al Casei Regale, caci nu Casa Regala s-ar fi prezentat la vot in fata romanilor) nu ar fi suportat niste alegeri in care sa primeasca numai 3% din voturi. Poate din cauza asta s-a retras din cursa care promitea atata glorie.

Principele Duda nu a reusit sa fie nici macar candidat pana la capat. A abandonat, dand vina pe Basescu, pe istorie, pe societatea civila, numai pe el nu. Lipsa de consecventa sau lasitate? Se pare ca o lupta pierduta este mai rusinoasa decat o batalie nepurtata. Habar n-am. V-am zis ca n-am inteles nimic.

Jimmy

Jurnal de călătorie. Bulgaria, Cap Kaliakra

După o scurtă plimbare pe Champs Elysees ( cel din Vama Veche, ce credeaţi? ), revin pe blog cu un articol despre un alt loc pe care l-am vizitat vara asta. Capul Kaliakra este o limbă de pământ care înaintează aproape 2 kilometri în mare, având o înălţime de 60 de metri. Ca să ajungi aici, trebuie să ieşi de pe drumul care leagă Vama Veche de Balcic şi să mergi cam 12 kilometri, trecând prin orăşelul Kavarna.

                                                               http://www.intovarna.com/

Legenda spune că atunci când Sfântul Nicolae fugea de otomani, Dumnezeu a făcut să apară pământ sub picioarele sale pentru a putea scăpa de urmăritori şi astfel s-a format promontoriul. Nicolae a fost totuşi capturat şi astăzi există o capelă care simbolizează mormântul său. Bineînţeles, legendele sunt doar legende, pentru că la Kaliakra a existat o fortăreaţă încă din Antichitate, folosită de romani şi bizantini, un punct strategic foarte valoros datorită inaccesibilităţii sale.

 

Cea mai cunoscută legendă este însă cea a celor 40 de virgine. Când otomanii au cucerit fortăreaţa în secolul 14, toţi cei dinăuntru au fost omorâţi. Decât să se supună otomanilor şi să fie convertite la religia musulmană, 40 de virgine şi-au legat cozile impletite una de cealaltă şi s-au aruncat în mare.

Una din porţile cetăţii

 

Capela Sfântului Nicolae

La Cap Kaliakra bate un vânt teribil, care îţi taie răsuflarea, la fel ca peisajul infinit din jur, cu marea metalică într-o zi furtunoasă lovindu-se de stâncile eterne. Aici am văzut delfini, Cap Kaliakra fiind declarat zonă protejată în 1941.

Dacă vi s-a făcut foame după plimbarea prin fortăreaţă, există un restaurant atractiv prin arhitectura sa ( este aşezat în stâncă ), dar deloc impresionant prin calitatea serviciilor: comanda întârzie să apară, chelnerii uită ce ai comandat, iar mâncarea nu e grozavă. Mai bine mai aşteptaţi preţ de vreo oră până în Balcic, unde vă recomand să încercaţi Cavarma, un preparat tradiţional bulgăresc. Despre Cavarma şi alte bunătăţi din Balcic în alt articol.

Surse: www.balcic.net, Wikipedia, www.intovarna.com

Cristi